Culesul viei

E bătrână, dar e vie

Ne-am nimerit toamna trecută la Văleni când familia lui Nicolae Marian strângea via.

Nicolae Marian la 84 de ani ne spunea că îşi aduce aminte că era copil când această vie era deja bătrână. „E bătrână, dar e vie. N-a fost prost cine i-a spus viei vie.” spunea domnul Marian.

Cel mai răspândit soi de struguri a fost şi rămâne zaibărul, nişte struguri de culoare neagră.

Pentru perioada în care se culeg strugurii în Lunca Prutului de Jos, vă rugăm să consultați secțiunea noastră Calendarul evenimentelor.

Alte soiuri specifice pentru această zonă sunt cudric (de culoare albă), tirează (mai mică şi mai neagră decât zaibărul), tămâioasa albă (în zona centrală i se spune Lidia), condru şi căţăfoiaica. Recent s-au mai adus şi soiuri din alte părţi.

Nicolae Marian cu un strugure de tămâioasă albă. Fotografie de Victor Pictor

Fiind o regiune în care viţa de vie se face foarte bine, localnicii au avut de-a lungul timpului o tradiţie în creşterea strugurilor atât pentru consum, cât şi pentru vânzare. Familia domnului Marian ne povestea că înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, cei din sat plecau cu căruţele să vândă struguri la Galaţi. O căruţă de struguri făcea cât o fartuşcă (care este un șorț tradițional purtat în zonă).

Apoi am fost să vedem cum se calcă strugurii. Sunt două metode: cu linul și cu călcătorul. Amândouă sunt nişte recipiente în care strugurii sunt călcați.

Struguri răsturnaţi în lin şi călcaţi. Fotografii de Victor Pictor

Linul familiei Marian e făcut în 1918 din lemnul de la cordonul vechi de la zastava rusă (adică de la postul de frontieră ce era pe Prut până la Unire).După Unire, întrucât hotarul de pe Prut fusese desfiinţat, oamenii au folosit în gospodărie lemnul de la postul de frontieră. O parte din acest lemn a mers pentru linul familiei Marian.

După călcat, strugurii sunt storşi printr-un dispozitiv special numit zdrobitor (localnicii îi spun zdrobilcă). În prezent, de obicei strugurii sunt trecuți direct prin zdrobitor, fără a mai fi călcați în prealabil.

Strugurii daţi prin zdrobitor. Fotografii de Victor Pictor

Apoi, strugurii se dau printr-un utilaj denumit teasc.

Domnul Nicolae Nastas dând strugurii prin teasc (stânga) şi luând mustul cu tivda (dreapta). Fotografii de Victor Pictor

Puteți vedea tivda, teascul și alte obiecte tradiționale din gospodăria sătească, vizitând Muzeul de Istorie şi Etnografie din satul Slobozia Mare, raionul Cahul.

Program de lucru: marți-vineri 8:00 - 14:00; sâmbătă și duminică: 9:00-13:00.
Persoană de contact: Gheorghe Plăcintă, directorul muzeului, telefon (+373) 60 419 829.

Mai puteți vedea tivda, alături de alte obiecte tradiționale de uz casnic, în Muzeul Pâinii din Văleni. Persoană de contact: Vera Caminschi. Telefon: (+373) 79 575 622.

Ca rezultat, se obţine mustul care poate fi consumat imediat sau pus în butoaie. Când se pune mustul în butoi, se adaugă şi zahăr, aplicându-se regula oului de găină. Dacă oul de găină se duce la fund, înseamnă că mai trebuie zahăr. Mustul fermentează în butoi şi poate fi băut ca vin deja după aproximativ 40 de zile. Dar cei mai nerăbdători pot începe şi mai repede.

Alte articole care v-ar putea interesa

Legende și povestiri

Tufa lui moş Andrei

Casa Dorului

Stâlpii crestați

Tudor Bejenaru

Valentin Luncă

Despre proiectul nostru

Prin proiectul nostru, urmărim să surprindem frumusețea Luncii Prutului de Jos și să v-o arătăm și vouă. Proiectul nu are scop patrimonial, nu se află sub egida niciunei entități publice sau private și este finanțat exclusiv din fondurile participanților la proiect. Pentru mai multe informații despre proiect, dați click aici.

Utile