Ciobanii și turma

 

Când am ajuns la stâna de lângă Giurgiulești, se făcuse ora 5 după masă. Era ora la care se mulg oile. De fapt, la stâna respectivă nu sunt numai oi, ci și capre. 265 de oi și capre în total, ne-au spus ciobanii. Pe lângă acestea, se mai țin și berbeci, țapi, iezi și miei.

La ora mulsului, traseul animalelor este unul cunoscut: din strunga mare, oile și caprele sunt date în strunga mică, iar de aici, printr-un spațiu îngust, acestea ajung sub un acoperiș numit „comarnic”, unde sunt mulse de ciobani (unii numesc „comarnic” întregul spațiu de sub acoperiș). Este interesant că de la strunga din stână, cu trecerea ei îngustă, s-a luat și numele spațiului mai mare dintre dinți, denumit „strungă” sau „strungăreață”. După muls, oile și caprele sunt date într-un spațiu împrejmuit mai mare, denumit „târlă”.

Animalele trec din strunga mică în spațiul unde sunt mulse. Toate fotografiile din acest articol sunt făcute de Victor Pictor

Oamenii de la stână ne-au spus că ei nu fac la stână produse lactate din laptele muls. Vin  cei din sat, lasă ceva mâncare și băutură și iau în schimb laptele de la ciobani.

Animalele sunt aduse atât din Giurgiulești, cât și din următorul sat, Câșlița-Prut. Oricum, nu e singura stână din zonă, așa încât proprietarii pot alege locul unde își vor lăsa oile.

Turma la păscut

La stâna unde am fost, lucrează 4 oameni, care stau cu rândul, în mai multe schimburi. Două zile sunt la lucru și două acasă. Cei patru au și ei oile lor, dar le țin la grămadă cu celelalte.

Trebuie să aibă grijă la fel de bine de toate. Tot așa, trebuie și să le mulgă pe toate.

Am mai observat că unele animale lingeau un drob de sare. Explicația ciobanilor a fost că animalele ling sare atunci când iarba pe care o pasc este crudă (și de aceea este dulce). Deja când se coace iarba mai bine, animalele nu mai caută sare.

Animalele ling sare

Un alt element interesant pe care l-am văzut aici este „aripa”, un fel de secțiune a gardului formată din stuf. Această secțiune este detașabilă și se mută în funcție de direcția vântului, astfel încât animalele să se poată ascunde în dosul ei, ca sub o aripă.

Aripa de la stână

La stână, în primă fază, berbecii și țapii pasc separat de oi și capre. Dar cam pe 1 august, berbecii și țapii sunt aduși să pască împreună cu restul turmei, așa încât prin decembrie încep să apară mieluții și ieduții.

După vreo 2-3 luni de la naștere, iezii și mieii înțarcă, ceea ce înseamnă că nu li se mai dă lapte și sunt trecuți la păscut.

Un ieduț

După înțărcare, oile și caprele se mulg cam 6-7 luni (de prin martie pana prin septembrie).

Pe vremuri, evenimentele de la stână erau legate de calendarul religios. Astfel, de Sf. Gheorghe (23 aprilie stil nou sau 6 mai stil vechi), animalele erau aduse la stână din gospodăriile oamenilor, iar de Sf. Dumitru (26 octombrie stil nou sau 8 noiembrie stil vechi) stâna se închidea, iar animalele erau date proprietarilor în sat, să le țină peste iarnă. Potrivit doamnei Catița Pană din Slobozia Mare, de Sfântul Gheorghe oile nu erau neapărat duse la stână, cât mai degrabă avea loc tocmeala ciobanilor. Adică proprietarii de oi se înțelegeau cu ciobanii care să fie plata pentru ca aceștia din urmă să aibă grijă de oi.

Structura stânei. Desen realizat pentru proiectul nostru de Claudiu Călin

În prezent, se urmărește mai degrabă calendarul laic. Astfel, oile sunt scoase la păscut în jurul datei de 1 mai și sunt date înapoi proprietarilor aproximativ pe 1 noiembrie.

Totuși, dacă e cald afară și iarba apare mai repede, turma poate fi dusă la stână și mai devreme de 1 mai. La fel, dacă dau ploile reci sau se abat înghețurile înainte de 1 noiembrie, și oile se trimit în sat mai devreme.

Stâna, vedere spre strunga mare (în stânga) și târlă (în dreapta)