Este un proiect pe care îl aveam în minte de ani buni.
Ne gândeam să facem cumva ca să aflăm care dintre tradițiile noastre mai sunt încă vii. Ce se practică încă în prezent. Care din elementele patrimoniul nostru imaterial încă sunt active şi pot fi văzute.
Eram conştienţi că ceea ce se întâmplă pe scena festivalurilor de la orașe este diferit de practicile din comunitățile de la sate, în acel cadru firesc în care se derulează viața oamenilor de zi cu zi.
Aşa că am desfăcut harta (mă rog, mai precis, am deschis Google Maps). Inițial ne gândeam să cuprindem prin proiectul nostru întreaga republică. Apoi ne-am răzgândit. Era o suprafață prea mare.
Prin urmare, am decis să ne concentrăm pe un teritoriu mai mic, pe care să-l explorăm cât mai în detaliu. Am avut câteva opțiuni de zone ale Moldovei, toate frumoase şi ofertante pentru căutările noastre.
Până la urmă ne-am oprit la un teritoriu din sudul Moldovei, care se întinde de la Crihana-Veche până la Giurgiulești. Sunt zece sate din raionul Cahul care formează o fâșie în dreptul Prutului (vedeți și harta). Acestei zone i se spune în mai multe moduri, dar noi am ales una din denumiri pentru a o folosi în această pagină de internet, şi anume denumirea de Lunca Prutului de Jos, sau pur și simplu Lunca.
Totuşi, nu puteam porni la drum fără cineva care să surprindă ceea ce urma să găsim în călătoriile noastre în sud. Și de aceea am cooptat o echipă de fotografi profesioniști. Până acum, pozele pentru proiect au fost făcute de Dan Guțu, Roman Friptuleac, Dinu Soroțchi și Victor Pictor. Ulterior, ni s-a alaturat și Stanislav Stradnic pe partea de filmări.
Am pornit la drum în aprilie 2015, de Florii. După un an, tot de Florii, facem public proiectul, dar vom continua să mergem în Luncă pentru a vedea ceea ce încă n-am apucat să vedem.
Am fost norocoși să găsim în Luncă, pe lângă elemente deosebite de patrimoniu cultural, și o natură bogată. Aici avem, între altele, o rezervație științifică și cel mai mare lac din Moldova. Aşa că am inclus pe pagina noastră de internet secţiuni şi despre natura din Luncă.
În plus, am mai avut în vedere şi situaţia în care veți dori sa vizitați Lunca, aşa încât să găsiți pe pagina noastră anumite sugestii care să vă prindă bine în călătorie.
În ce priveşte participanţii la acest proiect, suntem (în ordine alfabetică) cei de mai jos:
Nu suntem nici etnografi, nici specialiști în științe naturale.
Cu toate acestea, am căutat ca de fiecare dată să verificăm materialele noastre cu oameni care se pricep mai bine decât noi.
În acest sens, dorim să îi mulţumim domnului Valeriu Chiper, profesor, Maestru în Arte, etnolog, conducătorul formației etno-folclorice „Moștenitorii”, originar din Lunca Prutului de Jos (satul Câşliţa-Prut) pentru faptul ca ne îndrumă pe partea de etnografie, furnizându-ne și detalii suplimentare din practica domniei sale.
Apoi, mulţumim doamnei Silvia Ursul de la Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii pentru sprijinul pe partea de ştiinţe naturale, oferindu-ne informaţiile preţioase despre natura din Luncă, aşa încât să reuşim să-i înţelegem importanţa.
De asemenea, îi aducem mulţumiri şi doamnei Varvara Buzilă, secretar ştiinţific la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, pentru sfaturile pe care ni le-a dat la început de drum.
Le multumim lui Victor Bolozan şi Eugen Paluţă pentru disponibilitatea de care au dat dovadă şi ajutorul oferit în deplasările noastre.
Dar mai ales, le mulţumim tuturor localnicilor din satele Luncii pentru că au avut răbdare cu noi, ne-au găzduit şi ne-au ajutat. Şi pentru că încă păstrează acel frumos din Lunca Prutului de Jos care ne-a încântat şi care ne dă speranţe.
Va dorim lectură plăcută şi vă spunem bine aţi venit în Luncă!
Prin proiectul nostru, urmărim să surprindem frumusețea Luncii Prutului de Jos și să v-o arătăm și vouă. Proiectul nu are scop patrimonial, nu se află sub egida niciunei entități publice sau private și este finanțat exclusiv din fondurile participanților la proiect. Pentru mai multe informații despre proiect, dați click aici.