Ștergarul
De ce ștergarul vechi din gospodăriile tradiționale este atât de însemnat? Pentru că este făcut integral în casă. Gospodinele au țesut pânza de ștergar, iar deasupra au brodat acele ornamente străvechi care ne fac și astăzi să ne minunăm.
În plus, ștergarele reprezintă un element important de înfrumusețare a casei. Ștergarele de ornament se pun la oglinzi, la ramele de fotografii sau la icoane.
Ștergar pus la rama de fotografie, la Muzeul Pâinii din Văleni. În imaginea din ramă apar Eufrosinia și Nicolae Nastas din Văleni, părinții doamnei Vera Caminschi, cea care administrează Muzeul Pâinii. Fotografie de Victor Pictor.
Ștergare de perete, la muzeul Curtea Tradițională Țărănească „Casa Dorului” din Văleni. Fotografie de Roman Friptuleac.
Doamna Ana Golovatenco din Giurgiulești ne-a povestit că în preajma nunții, prosoapele cu care se legau nuntașii erau făcute de mama miresei. Mireasa, la rândul ei, organiza șezători cu prietenele sale pentru a coase băsmăluțele ce erau date nuntașilor. Și era nevoie de multe băsmăluțe. Soacra mare putea să spună că vrea 20 de băsmăluțe, iar nașa putea să ceară 30 de băsmăluțe cu ocazia nunții.
Ștergar pus la rama de fotografie, la Muzeul Pâinii din Văleni. Imaginea din ramă este de la nunta Eufrosiniei și a lui Nicolae Nastas din Văleni. Fotografie de Victor Pictor.
Tot doamna Golovatenco ne-a povestit că la ei în Giurgiulești la icoană nu se pun ștergare, ci perdeluțe. Sus perdeluța e mai îngustă, iar jos e mai lată.
Perdeluțele de la icoană. Sus perdeluța e mai îngustă, iar jos mai lată. Imagine din casa doamnei Catița Pană din Slobozia Mare. Fotografie de Victor Pictor.
Dar am întâlnit în alte sate din Lunca Prutului de Jos și varianta cu ștergar la icoană.
Câteva sate mai sus de Slobozia Mare, dar tot în Lunca Prutului de Jos, la Pașcani, am întâlnit și cazuri când ștergarele erau puse la icoane. Imagine din Muzeul Meșteșugurilor Populare din Pașcani, în prezent desființat. Muzeul era administrat de meșteșugarul Constantin Olteanu. Fotografie de Roman Friptuleac.
Ștergarele pot fi folosite și în gospodărie, de exemplu în timpul preparării mâncării, aceste ștergare fiind de regulă fără ornamente.
Localnicii își mai aduc aminte când ștergarele se confecționau din in, bumbac, cânepă sau mătase. Ștergarele din mătase erau cele mai căutate.
Chiar dacă în unele zone ștergarele au nume în funcție de întrebuințare, din cele discutate cu localnicele din Lunca Prutului de Jos în această zonă nu există denumiri specifice.
Doamna Ana Golovatenco din Giurgiulești ne-a spus că cele care se pun pe perete la oglindă sau la fotografii se numesc „ștergare de perete”.
Ștergar pus la oglindă. Casa doamnei Catița Pană din Slobozia Mare. Fotografie de Victor Pictor.
Nu întregul ștergar este ornamentat, ci doar marginile acestuia, numite „capete”. Partea de mijloc, numită „pod”, de obicei este fără ornament.
Pe lângă ornamente, ștergarele mai au de multe ori și niște dungi, numite în această zonă „vrâste”. Capetele ștergarului se termină de multe ori cu dantelă, numită „tandică” în Lunca Prutului de Jos.
Părțile ștergarului. Desen realizat pentru proiectul nostru de Ristea Andrei, pe baza ștergarului de la oglindă din casa doamnei Catița Pană (ștergar ce apare în fotografia anterioară).
Ștergar vechi păstrat de doamna Ana Golovatenco din Giurgiulești. Puteți observa că ștergarul are în margine tandica (adică dantela), după care urmează o fâșie de pânză, după care mai urmează un rând de tandică. Fâșia de pânză dintre cele două rânduri de tandică se numește „încheietură”, folosită din rațiuni estetice. Fotografie de Victor Pictor.
Încă în perioada interbelică se mai țesea pânza de ștergar în casă.
După război, pânza de ștergar s-a țesut în casă mai rar, dar s-au continuat brodatul și croșetatul pentru ștergar.
Oamenii din sate ne-au spus că și brodatul și croșetatul au încetat acum vreo 30-40 de ani, iar oamenii au început să cumpere de la magazine ștergare produse industrial.
De aceea, cu atât mai mult astăzi, când asemenea podoabe nu se mai fac decât industrial, să apreciem și să trasmitem mai departe ștergarele lucrate de mână care au mai rămas de pe vremuri.
Alte articole care v-ar putea interesa
Despre proiectul nostru
Prin proiectul nostru, urmărim să surprindem frumusețea Luncii Prutului de Jos și să v-o arătăm și vouă. Proiectul nu are scop patrimonial, nu se află sub egida niciunei entități publice sau private și este finanțat exclusiv din fondurile participanților la proiect. Pentru mai multe informații despre proiect, dați click aici.